Daniel Florea, candidat pentru un loc de senator din partea PD-L Constanţa, a simţit nevoia să îşi ilusreze clipul în care apare împreună cu Theodor Stolojan cu o alegorie cabalină. Astfel, spot-ul ne prezintă un mânz care, înaintea apariţia liderului de la centru, se transformă într-un mândru armăsar şi galopează ca la Tezaur Folcloric. ”Fiecare pas aduce încrederea în tine, iar încrederea în tine înseamnă succes. La 30 noiembrie, reuşim prin forţe proprii”, este mesajul său, completat de Stolojan cu ”Ai încredere, împreună vom reuşi!”. Colegul său, Gigi Chiru, a preferat drept introducere pentru Stolojan imagini ”de criză” – bătrâni plângând, un copil mâncând o ciorbă de la cantină, totul condimentat cu mesajul ”Oameni buni, ne-am săturat să fim furaţi!”.

Longinică luptătorul, interzis epilepticilor – http://www.longinpopescu.ro/media/longinica

Liberalul timişorean Longin Popescu se face remarcat prin sloganul în care nu ştim clar dacă îi copiază pe pesedişti sau doar polemizează cu ei – ”Mai bine pentru toţi” vs social-democratul ”Mai bine pentru cei mulţi”. Piesa de rezistenţă de pe site-ul său este însă jocul Longinică, care îl are drept personaj principal pe luptătorul Longinică. Meniul jocului este aiuritor. Vizitatorii sunt întrebaţi ce probleme ar dori să rezolve Longinică – probleme cu autorităţile (uşor), problemele colegiului tău şi a Timişoarei (normal), problemele economice şi corupţia (greu), problemele de infrastructură şi nivelul de trai (nebunie) sau problemele personale, capitol la care apar precizările: ”(disturbia) atenţie doar pentru calculatoare rapide” şi ”nu este recomandat persoanelor cu probleme fotosensibile gen epilepsie”. Longinică are de luptat cu cohorte de Emil Boc, Traian Băsescu în haine de vampir, Elena Udrea (care loveşte în principal cu sânii), Gheorghe Funar în chip de târâtoare, Gigi Becali cioban, Marian Vanghelie la bustul gol, Ion Iliescu caracatiţă roşie.

Pesedistul Moldovan a renunţat la secretară pentru a fi politician

În PSD Bistriţa se poartă clipurile pe bază de amintiri din copilărie. În spotul său, candidatul Radu Moldovan ne poartă prin satul în care s-a născut, Chintelnic, începând cu şcoala primară. ”Suntem în sala de clasă în care am învăţat şi în urmă cu 33 de ani păşeam pentru prima dată aici. Ăsta este locul în care am crescut. Asta este casa în care am crescut până la 14 ani împreună cu cei doi fraţi ai mei, cu părinţii şi bunica. Am avut un mare avantaj că deşi aveam o curte mică, ne jucam în curtea şcolii care era foarte aproape”, sunt amănuntele de mare interes pentru electorat pe care pesedistul le împărtăşeşte. Actualul deputat şi candidat a avut o copilărie nevoiaşă: ”Cu o zi înainte de ajun de Crăciun nu dormeam de emoţie să văd care sunt hainele noi pe care o să le primesc, pentru că viaţa era mult mai austeră şi primeam de trei ori pe an câte un rând de haine noi: de Paşti, în 15 septembrie înainte de a începe şcoala şi în ajun de Crăciu”.

Mai aflăm traseul educaţional al candidatului – din 1983 a studiat la Liceul economic şi de drept administrativ din Cluj-Napoca, apoi (cu o pauză pe care o trece sub tăcere) Facultatea de Management din cadrul Universităţii ”Bogdan Vodă”. ”Pe urmă în cadrul Academiei Naţionale de Apărare, Colegiul Naţional de Apărare şi în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii, Colegiul Superior de Securitate Naţională; un master în management politic la Institutul ”Ovidiu Şincai” din Bucureşti şi la Consiliul Europei o şcoală de studii europene”, adaugă el.

Nu lipseşte familia: ”Am un foarte mare noroc cu cele două fete pe care le vedeţi lângă mine, care sunt fetele mele, soţia mea Voichiţa şi fiica mea Beatrice, fără de care nu aş fi putut face nimic din ceea ce am făcut”. Moldovan a făcut multe sacrificii pentru a sluji poporul din calitatea de politician – ”În 2003 am renunţat la la poziţia de director de zonă, la şofer, la secretară, la un salariu de peste 20 de milioane de lei şi am acceptat să vin să lucrez în calitate de preşedinte executiv al organizaţiei judeţene PSD. Am avut şi noroc şi cu ajutorul lui Dumnezeu în toamna aceluiaşi an am ajuns deputat”, îşi încheie el cv-ul.

Salvatorul de la Mehedinţi

În unele cazuri autopromovarea capată note mesianice. ”Eu, Paul Tudor, sunt primul pe buletinul de vot! Eu, Paul Tudor, cu sprijinul vostru voi fi primul după votare. Eu sunt omul de care aveţi nevoie. Eu sunt omul care poate să schimbe în bine soarta judeţului! Eu sunt omul care poate să alunge sărăcia din judeţ! Eu sunt speranţa de mai bine a mehedinţenilor! Eu sunt Paul Tudor, omul care sfinţeşte locul!”, ne spune liberalul candidat la Senat în unul dintre colegii din Mehendinţi pe un ton de domnitor, uitându-se de sus la diverse grupuri de alegători. ”Şi deasupra mea doar Dumneze va sta”, încheie melodia de fundal.

Nu lipsesc nici iniţiativele de a reduce absenteismul. ”Înţelegi? Noi tinerii am fugit de politică, de vot în toţi anii aceştia. Chiar n-am fost interesaţi. E greşit! Este exact ce vor ei, cei care se fac că muncesc pentru noi. Bine, te înţeleg, ai treabă, eşti ocupat, dar crezi că este mai înţelept să-i laşi pe alţii să-ţi hotărască viitorul? Să decidă alţii pentru tine? Ascultă! Votul ăsta este o promisiune pe care o facem părinţilor, copiilor noştri, pentru ca fiecare să facem ce vrem cu viaţa noastră”, ne trasmite pedelistul Iulian Urban, în vreme ce privirile spectatorilor sunt furate de setul de canapele şi fotolii impozante portocalii care îl domină.

Dumnezeu, agent electoral pentru PRM

Peremista Petrica Preda, candidată în sectorul 1, colegiul 3 ne propune un clip electoral sub formă de rugăciune. ”Redă, Doamne, adevărata demnitate acestui neam şi nu lăsa pe alţii să o calce în picioare. Dechide, Doamne, zăgazurile conştiinţei celor care ne conduc să fim în stare singuri să ne alegem soarta, nu cu venetici aduşi din altă lume şi aiurea. Să fim noi înşine ce-am fost şi mai mult decât atât. Ocroteşte, Doamne, neamul acesta românesc şi fă să curgă valuri de speranţă în sufletul lui atât de necăjit”, ne spune ea într-un clip ce alternează o fotografie a candidatei într-un costum roz şi imagini religioase, cu Iisus răstignit.

”Doamne Dumnezeule, va veni oare vreodată ziua când Îţi vei întoarce iarăşi faţa către năpăstuiţii acestui neam, făcându-i să Te iubească şi să creadă şi mai mult în măreţia Ta? Primeşte, Doamne şi cântul meu ce se înalţă spre bolta cerului şi dă la toată lumea după voia înţelepciunii Tale. Şi dacă ruga noastră nu va fi îndeplinită, Îţi mulţumim, Doamne, măcar că ne-ai ascultat”, încheie ea.

madalina.darvaru@gandul.info

In ultimii ani partidele politice au rulat la fiecare moment electoral aceleasi nume care se gasesc inscrise in lupta pentru un post de primar, consilier local sau judetean, ori europarlamentar sau deputat si senator. Apropiatele alegeri parlamentare arata ca partidele sunt in criza si nu reusesc sa atraga persoane care nu au facut politica.
Partidele nu vor sa riste aruncand in lupta candidati necunoscuti sau nu au resurse, si prefera sa iasa in fata cu aceiasi candidati rulati si rutinati. Cel mai la moda este exemplul dat de acei candidati care au fost sacrificati la alegerile locale recente la finalul carora au iesit perdanti si acum isi incearca iarasi norocul pentru un post de parlamentar. Exista si posibilitatea ca electoratul sa ii sanctioneze candidatii de ser­viciu. Sunt cel putin zece nume care din anul 1990 nu au lipsit din Parlament nicio legislatura si continua sa spere ca vor ajunge iarasi. Doru Ioan Taracila, Adrian Nastase, Bogdan Niculescu Duvaz (foto), Radu Berceanu, Gyorgy Frunda, Verestoy Attila, Marko Bela, Varujan Vosganian, Calin Popescu-Tariceanu si Corneliu Vadim Tudor.
Pesedistii mizeaza si la aceste alegeri generale pe cateva nume consacrate ale politicii. Un nume greu al social-democratilor care a intrat in competitia electorala din aceasta luna este cel al senatorului Cristian Diaconescu, a ratat Primaria Bucurestilor. La fel, pedelistul Vasile Blaga nu a renuntat la batalia alegerilor generale. Asa isi doreste si actualul ministru liberal Ludovic Orban. Omniprezentul Gheorghe Funar din partea peremistilor s-a sacrificat iarasi, de aceasta data in interesul personal pe care il are pentru a ajunge senator de Cluj. Laszlo Borbely este un nume prezent de multi ani in politica si vrea sa fie si de acum incolo, dupa ce a ratat primaria Targu Mures. Desi este cunoscuta pentru succesul in afaceri si dorinta neimplinita de a ajunge primar al Timisoarei, Maria Grapini incearca sa ajunga acum si in Parlament. Doru Constantin Onaca a avut visul de a conduce orasul de la malul marii din vara anului acestuia, insa acum s-ar multumi si cu un loc de parlamentar. Si Zanfir Iorgus a aspirat vara trecuta fara succes sa-si continue domnia la Primaria Mangalia, dar a ajuns doar consilier judetean si spera sa ajunga in Parlament. Toti acesti candidati au in comun lupta si escul la locale.
Celebri anonimi
Un nume cunoscut in tabara liberalilor in ultimul an in campaniile electorale este cel al lui Alin Simota, care a incercat sa ajunga primar al Petrosaniului si a ajuns consilier judetean, iar acum viseaza sa ajunga in Camera Deputatilor. Lista liberalilor poate continua cu Tiberiu Balint, tot hunedorean, care a fost folosit la toate alegerile din acest an. In aceasta lista poate fi inclus si fostul ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei, care a sperat sa ajunga primar al Iasiului si acum vrea un nou mandat de deputat. Si conservatorii mizeaza, de asemenea, pe candidati consacrati la localele din vara. Mihai Leu a candidat la fotoliul de primar al orasului Hunedoara si acum isi doreste un loc in Senat. Si Leu va trece pentru a treia oara printr-o campanie electorala in decurs de un an dupa ce a reusit sa ajunga consilier local. Si PNG-CD merge pe mana acelorasi candidati perdanti din vara in Capitala si acum spera macar la un post de deputat ori senator. Fostul primar al sectorului 4, verdele Adrian Inimaroiu, a ramas pe dinafara asa incat acum se afla in campanie electorala pentru Senat.
Cornelia POPESCU

Am ramas, cu totii, repetenti la matematica, incurcandu-ne in zerouri, cand bravii nostri guvernanti, dupa anevoioase investigatii, au reusit sa demaste salariile celor mai iubiti dintre bugetari. Pentru a evita noi spasme ale celor aproape 10 procente de someri vasluieni, alti 25% asistati social si inca pe atat bucurosi de un salariu minim pe economie, voi trece in revista lefurile babane ale smecherilor platiti de Stat in lei vechi, ca sa inteleaga tot vasluianul. Pe prima pozitie a topului, cu bani suficienti si pentru intretinere, si pentru curentul electric, si pentru hrana, si pentru ce mai pofteste, se afla judecatorul sindic Ioan Bocan care, conform declaratiei de avere de anul trecut, are un castig lunar de aproape 108 milioane. Acesta este secondat de doi colegi de breasla, Nicolae Burlibasa, presedintele Judecatoriei Barlad, si Corneliu Tolontan, fostul presedinte al Judecatoriei Husi, care pleaca acasa lunar cu cate 100 de milioane de lei. Pe locul al treilea, tot un „justitiar“, presedinte al Tribunalului Vaslui, Nicolae-Filip Parpalea, cu venituri lunare de aproape 91 de milioane. Urmeaza, cu venituri anuale ce depasesc un milliard de lei vechi, directorul Administratiei Finantelor Publice, Ion Paval, comandantul Politiei, Mihai Carp, sau directorul APIA, Petru Botez. Mai putin norocosi la impartirea malaiului sunt angajatii din administratia publica locala. De exemplu, prefectul Ciprian Iftimoaei trebuie sa-si limiteze cheltuielile lunare la aproximativ 40 de milioane de lei, la fel ca si presedintele consiliului judetean, Vasile Mihalachi. Dar, cum declaratiile de avere sunt pe 2007, situatia s-ar putea sa se fi schimbat, si toate lefurile bugetate sa fie mai mari decat insusi salariul prezidential. (Dana Vasiliu)

Suceava:Topul bugetarilor milionari suceveni

Suceava, Petrica Ropota, se poate mandri ca este cel mai bine platit bugetar din Suceava. Ropota a incasat aproape 90 de milioane de lei pe luna. Podiumul celor mai bine platiti bugetari este intregit de alti doi „finantisti“, Gheorghita Tudosca si Mariana Dohotaru, sefi de servicii in cadrul DGFP, care incaseaza peste 85 de milioane pe luna. De altfel, la Finantele sucevene sunt alti zeci de functionari publici care incaseaza salarii, prime, sporuri si stimulente de zeci de milioane de lei pe luna. Este vorba de Silvia Smighelschi, sefa AFPM Radauti – 82,6 de milioane de lei, Silvia Blaj, sefa AFPM Vatra Dornei – 82 milioane, Maria Nechifor, sefa AFPM Falticeni – 81,5 milioane, Stefan Oprea, adjunctului sefului AFPM Suceava – 80 de milioane, Mihai Horodinca, director executiv adjunct – 78 de milioane, Gheorghe Blindu, sef serviciu – 76,4 milioane, Mihai Tertes, director executiv adjunct – 75 de milioane, Coca Lidia, sefa AFPM Campulung Moldovenesc – 74 de milioane, Luiza Cecilia Robciuc, sef serviciu – 74 de milioane, Reveca Juravle-Nistor, sefa Administratiei Finantelor Publice Comunale Radauti – 73 de milioane, Viorica Popovici, trezorier-sef – 72,5 milioane, Aurelia Boghian, sefa Administratiei Finantelor Publice Orasenesti Gura Humorului – 72 de milioane etc.
Cu salarii de zeci de miliarde se pot
mandri si sefii structurilor din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative. Cel mai bine platit politist sucevean pare a fi adjunctul sefului Politiei, comisarul-sef Mircea Smoleac, care a incasat aproximativ 84 de milioane de lei vechi pe luna. Seful Inspectoratului Judetean de Politie, comisarul-sef Ion Nicusor Todirut, ridica aproximativ 82,5 milioane pe luna. Peste 82 de milioane pe luna a ridicat si Viorel Onea, inspector-sef adjunct al IPJ Suceava. Eugen Salar, seful Inspectoratului Judetean de Jandarmi Suceava, a incasat 73,2 milioane de lei pe luna.
Cel mai bine platit magistrat sucevean pare a fi fostul prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava, Vasile Pavaleanu. Pe langa leafa de procuror, Vasile Pavaleanu, prin colaborarile cu Universitatea „Stefan cel Mare“ Suceava si Universitatea „Mihail Koganiceanu“ Iasi, ajungand la 144 de milioane de lei vechi pe luna. Podiumul cu cei mai bine platiti magistrati suceveni este completat de alti doi procurori. Astfel, Maria Burceag, procuror general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava, are un salariu de peste 128 de milioane de lei vechi pe luna. Pe a treia pozitie in topul celor mai bine platiti magistrati suceveni se afla Vasile Mandici, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava, care incaseaza o leafa lunara in valoare de peste 97 de milioane de lei vechi. Maria Andreis, vicepresedintele Curtii de Apel Suceava, este cel mai bine platit judecator sucevean. Ea are o leafa de peste 80 de milioane de lei pe luna. (Aurel Leonte)

Iasi:Bugetari cu salarii de bancher

Topul celor mai bine platiti ieseni a fost rasturnat. Bancherii nu mai sunt pe primul loc in topul iesenilor platiti regeste, fiind devansati de doua cadre angajate ale unor institutii de invatamant superior din Iasi, care incaseaza lunar cele mai mari sume in contul salariilor. Potrivit datelor furnizate de catre Directia Generala de Finante Publice a Judetului (DGFPJ) Iasi, cei doi profesori universitari au incasat anul trecut venituri de natura salariala de 440.000 de lei, respectiv 426.000 de lei. Calculat la cursul actual al euro, fiecare dintre acesti doi salariati se apropie cu lefurile castigate de suma de 10.000 de euro incasata lunar. Unul dintre cei mai bine platiti ieseni este prodecanul Facultatii de Informatica. Are un salariu lunar brut de 36.000 de lei, adica 10.000 de euro. El este urmat de un profesor de la Facultatea de Economie, cu 35.000 de lei.
Pe langa salariul de baza, lefurile universitarilor din top sunt completate de o serie de sporuri. Toate acestea sunt salarii intr-o zona a tarii despre care se spune ca este cea mai saraca si unde sunt salariile cele mai mici.
De asemenea, incredibile sunt si impozitele pe care profesorii universitari le platesc, de aproape 20.000 de euro, pretul unei masini de clasa medie. (Vlad Coman)

Bihor:Saracii directorasi superbogati

In Oradea, cele mai babane salarii dintre toti functionarii bugetari le au sefii regiilor de interes local, aflate in parteneriat ori in subordinea directa a Consiliului Municipal. Sau, cel putin, le aveau pana la alegerile din vara, pentru ca schimbarea administratiei democrate cu noua conducere liberala, care a preluat in frunte cu primarul Ilie Bolojan fraiele Oradei, a adus semnificative modificari atat in ceea ce priveste conducerile regiilor, cat si veniturile directorilor pana mai inainte cu retributii de parlamentari.
Cel mai bine platit director bugetar a fost Ioan Ciursas, care a condus vreo 20 de ani fosta regie, acum Compania de Apa Oradea. Ciursas si-a dat un salariu de invidiat, iar in anul fiscal trecut avea un venit lunar de 100 de milioane de lei vechi. Ca atare, noul primar i-a dat demisia. Locul doi in topul babanilor din bani publici il ocupa tot un ex, pentru ca si pe el l-a mazilit Bolojan. Este vorba despre fostul director general al Regiei Autonome de Piete, Agrement si Salubrizare (RAPAS) Oradea. Ioan Hirte este unul dintre baronii locali care, in cei peste 15 ani de cand e seful pietelor, strandurilor si cimitirelor Oradei, si-a durat afaceri pentru familia sa de sa le fie bine copiilor copiilor lui. Hirte a facut, in anul fiscal 2007/2008, nu mai putin de 87.345 de lei din salariul de la RAPAS, adica vreo 72.800.000 de lei vechi lunar.
Florinel Dragos Gligor, alt stab bugetar, aflat la varful structurii Electrocentrale Oradea, a castigat intr-un an cat altii-n zece: 71.250 RON din salariul de director, plus indemnizatia de membru in consiliului de administratie, de 5.853 de lei. Total: 77.103 lei, adica exact 6.426 de lei lunar. Inca sta pe salariu.
Nici cu directorul general al Regiei Autonome Oradea Transport Local nu ne e rusine. Cornel Lupau, conform declaratiei de avere completate in august 2008, a facut un venit annual de 75.838 de lei din banul public. Lupau a fost pus pe faras de Ilie Bolojan, insa n-a vrut sa-si dea demisia, iar actualmente este mentinut inca pe functie. Probabil, cu acelasi salariu.
Spre comparatie, veniturile lunare ale unui director executiv din Primaria Oradea nu intrec 3.300 RON, in vreme ce viceprimarita Biró Rozália a luat 4.175 de lei lunar, iar primarul municipiului ceva mai mult. (Sorin Sotoc)

Gorj:Mineritul imbogateste sefii

In judetul Gorj, acolo unde activitatea economica se invarte in jurul mineritului si al energiei, cei care pleaca acasa lunar cu buzunarele pline sunt sefii din Societatea Nationala a Lignitului Oltenia. Salariile lor sunt precum cele ale sefilor de agentii guvernamentale. Compania de carbune se afla in subordinea Ministerului Economiei si Finantelor si se poate spune ca sefii acesteia sunt finantati „la greu“ din bugetul statului. Actualul sef al SNLO, Eugen Davidoiu, incaseaza lunar peste 70 de milioane de lei vechi. Este salariul stabilit si aprobat de AGA. Fostul sef al SNLO, cel pe care l-a inlocuit Davidoiu, respectiv Daniel Burlan, incasa cate o suta de milioane de lei vechi pe luna. Si tot prin aprobarea AGA. Veniturile au fost publicate in declaratiile de avere si completate cu proprietati la fel de mari.
Discutiile prin judet sunt acelea ca veniturile cele mai mari obtinute de un functionar al statului nu sunt cele incasate de sefii din minerit, ci ale directorului Bancii Nationale a Romaniei, Sucursala Gorj. Gheorghe Birau este director al BNR de foarte multi ani, fiind in pragul pensionarii. Informatia nu a putut fi verificata, intrucat Birau nu si-a mai completat declaratia de avere din 2005, iar oficial despre veniturile sale nu doreste sa discute cu nimeni. Conform declaratiei de avere din 2005, Gheorghe Birau incasa acum trei ani peste 40 de milioane de lei vechi pe luna. Este posibil ca acesta sa se afle pe primul loc in topul celor mai bine platiti functionari din Gorj, avand in vedere ca de trei ani salariile din BNR au fost majorate. Faptul ca Birau este bine platit il confirma si depozitele bancare pe care le are din 2005. In total, la acea vreme, Birau detinea in conturi peste 2,6 miliarde de lei vechi, iar anual incaseaza din dobanda alte sute de milioane de lei vechi. (Cristi Iancu)

Constanta:Fa-te, sefule, parlamentar!

La Constanta, capii bugetarilor nu se mandresc cu salarii colosale ca la Capitala, dar nici nu mor de foame. Danut Culetu, prefectul judetului Constanta, castiga lunar putin peste 5.000 de lei, salariul de merit, norma de hrana, la care se adauga si cateva sporuri. La Statistica, lucrurile nu stau la fel de bine. Directorul Directiei Judetene are un salariu de 3.100 de lei, jumatate din aceasta suma reprezentand sporul de conducere. Comisarul-sef Tudorel Ene, directorul Directiei Politiei de Frontiera Constanta, are un salariu lunar ce ajunge pana la 3.500 de lei, dar, fara sporuri, care pot fi considerabile. Patru mii de lei primeste un inspector-sef in cadrul inspectoratului de Jandarmi Judetean Constanta. Cat despre comandantul Gruparii de Jandarmi Mobile Tomis, acesta castiga lunar cinci mii de lei.
In justitie, lucrurile stau cam la fel.
Prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Constanta, Gigi Valentin Stefan, are un salariu net de 4.500 de lei, iar Adina Florea, prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunal, primeste in jur de 5.600 de lei lunar. Cea mai bine platita este functia presedintelui Curtii de Apel Constanta, judecatorul Nicolae Stanciu, care are, potrivit declaratiei de avere, un venit anual de 177.383 de lei, ceea ce inseamna lunar aproximativ 14.781 de lei. Nici macar salariul sefului administratiei locale nu il depaseste pe presedintele Curtii de Apel. Edilul Radu Mazare castiga 3.900 de lei, pe care ii doneaza unei cantine sociale. Presedintele consiliului judetean castiga ceva mai bine, in jur de cinci mii de lei. Potrivit declaratiei de avere, seful Autoritatii Navale Romane castiga aproximativ 75.000 de lei anual sau peste 6.200 de lei lunar, la fel ca si directorul Companiei Nationale Administratia Porturilor Constanta. In sanatate, lucrurile nu stau deloc bine pentru persoanele cu functii de conducere. Cu exceptia lui Tiberiu Tofolean, directorul Spitalului Judetean care castiga aproximativ 7.000 de lei pe luna. Liviu Mocanu, directorul executiv al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate Constanta, are un salariu de 3.000 de lei, cu tot cu sporuri. Marius Enescu, directorul Autoritatii de Sanatate Publica Judeteana, spre exemplu, primeste lunar de stat 2.300 de lei. Cam tot atat castiga si seful Agentiei Judetene pentru Ocuparea fortei de Munca, dar si Marian Sarbu, seful Inspectoratului Scolar Judetean. (Nicoleta Mocanu)

Brasov:Bugetari de lux la Brasov

Cei mai norocosi bugetari de lux brasoveni sau bogati localo-regionali, cu venituri co…co…confidentiale, ar fi directorii de la CET (un Florin Cutitei care conduce ceva falimentar!), Electrica (Bernard Arnaud, care-i frantuz), Garda Financiara, magistratii-sefi de la Judecatorie, Tribunal, Curtea de Apel, procurorii civili si cazoni, prezidentul SIF Transilvania (Mihai Fercala) sau „safii“ institutiilor din Brasov aflate in subordinea Guvernului. Acestia au ajuns sa se transforme in categoria nerusinata a baronilor barosani ai justitiei chioare, ai agentului termic, electric, ai agentilor si agentiilor de tot felul etc.
Se observa trecerea lor intr-o adevarata casta neindiana, postdecembrista, unii bugetari de lux din Brasov avand, pe langa salarii colosale de zeci de mii de euro (mai ceva decat in „Ioropa dumitale“!), locuinte, vile si palate de serviciu, masini si calesti de serviciu aduse la scara casei si serviciului, asistenta medicala gratuita, in spitale de stat si private, n litri de benzina, pensie mareata la senectute si altele.
Mai lipseau abonamentele gratuite la bordeluri si lupanare, haremuri de femei acasa la bugetar, piscine cu jacuzzi pe acoperisul caselor lor sau in dormitor, tichete de mancare si de haine de lux, gen costumele Armani, gecile si curelele Versace, camasile Hugo Boss, pentru toata viata, abonamente la telefoane mobile si cablu pana la moarte, loc de veci si inmormantare gratuite etc. (Iulian Catalui)

Hunedoara:Seful minerilor, un mic nabab

Directorul general al Companiei Nationale a Huilei Petrosani, Daniel Surulescu, are un venit lunar de aproximativ 30.000 de lei, in conditiile in care compania se afla pe primul loc in topul datornicilor la bugetul de stat. Potrivit unor surse oficiale, salariul directorului de la CNH ar fi de 16.000 de lei, la care se mai adauga sporurile si indemnizatiile. Astfel, salariul de baza al lui Daniel Surulescu i-ar creste cu inca 50 la suta prin sporurile pe care le are, cu inca 20 la suta din indemnizatia pe care o incaseaza, dat fiind faptul ca este membru in Consiliul de Administratie, si cu inca 15 la suta, un spor de doctorat. Daniel Surulescu a refuzat sa infirme sau sa confirme daca acesta ar fi venitul sau si cum justifica salariul pe care-l primeste ca angajat al unei companii subventionate de stat. CNH ocupa primul loc in topul datornicilor la stat, cu restante de 1,15 miliarde de lei, insa acest lucru nu i-a impiedicat pe sefii companiei sa cheltuiasca sume importante in deplasari in strainatate. Anul acesta, sefii minerilor au bifat la capitolul destinatii Lyon (Franta), Ankara (Turcia) si Las Vegas (SUA), in timp ce anul trecut au „invatat“ minerit in tari precum Mongolia, Finlanda sau Sri Lanka. (Dan Alexandru)

Caras-Severin:Salariul de la stat, mult mai dulce decat la privat

Fac cum fac unii si se infig, frate, prin diversele posturi oferite cu generozitate de administratia publica, de unde sug cu inversunare salarii de nababi. Cel putin, daca luam in calcul salariul minim pe economie. Sau pe cel mediu, sa nu-i comparam pe acesti impostori cu fitecine. De exemplu, nenea secretarul de judet, Ion Imbrescu pe nume, raporteaza la fisc un venit de 850 de milioane de lei vechi, bani proveniti din salariul oferit de consiliul judetean. Nu se poate! 70 de milioane lunar. Ba, se poate! Ce, mai poti comenta? Intr-un judet care se duce de rapa, in care institutia reprezentata de onorabilul nu a miscat un deget pentru dezvoltarea judetului si pentru ridicarea nivelului de trai al locuitorilor, un individ de pe organigrama, castiga, luna de luna, peste 70 de milioane de lei. Sa urli, sa injuri, sa sesizezi chioarele institutii abilitate? Ce sa faci intr-un judet in care legea este numai pentru unii? Va mai pot spune ca un jurist la Primaria Resita, om cu facultate, are o incadrare de vreo sase milioane. Un individ cu liceul, care duce instiintari la cetateni, are vreo opt. Un sofer, ceva peste noua. De ce sa mai faci scoli? Pentru a tinde la salariul secretarului de judet! Cinic, nu? (I. Sabin)

Uninominalele introduc în nomenclatorul neoficial al meseriilor spionul de campanie.

La fel cum o echipă de fotbal urmăreşte înaintea unui meci important casete cu meciurile adversarilor pentru a le studia tactica de joc, candidaţii la alegerile parlamentare îşi spionează contracandidaţii ca să afle ce acţiuni electorale organizează, cum le organizează, unde şi când, ce strategii adoptă pentru a câştiga voturi, ce pomeni electorale fac, pentru a nu veni şi ei cu aceleaşi produse – adică dacă unul împarte pui şi zahăr, celălalt să vină cu gogonele şi excursii la Bran pentru pensionari.

În colegiile din Bucureşti colcăie deja spionii de campanie, în căutare de informaţii din tabăra adversă.
Publicitate

Din relatările candidaţilor, spionii provin de regulă din stafful de campanie, din partid sau din firmele de PR care lucrează pentru candidaţi. Există două categorii de spioni – cei de bună-credinţă, loiali candidatului pentru care lucrează şi care se străduiesc să îl ajute pe acesta infiltrându-se în tabăra adversă, obţinând informaţii de la prieteni sau cunoştinţe din partidul inamic, şi spionii mercenari, care vând adversarilor informaţii despre candidatul pentru care lucrează.

Liderul PNL Ludovic Orban, candidat pentru Camera Deputaţilor, a declarat pentru Cotidianul că pe el nu l-a afectat până acum spionajul de campanie, pentru că acţiunile sale sunt păstrate la secret. „Numai eu şi şefa mea de cabinet ştim ce acţiuni facem, ce planuri avem. Dar se face spionaj de campanie. Se vând şi se cumpără planuri de campanie, strategii întregi ale candidaţilor şi chiar ale partidelor. Au fost şi la mine unii să vândă lucruri din astea, dar i-am trimis la plimbare. Cei care vând sunt fie membri de partid nemulţumiţi, fie angajaţi ai firmelor de PR care fac acele strategii şi încearcă să facă un ban în plus“, a spus liderul PNL.

Secretarul executiv al PSD Bucureşti, Aura Vasile, susţine că social democraţii au fost victimele spionajului electoral chiar sâmbătă, când aveau programată o acţiune de campanie în parcul Bordei, acţiune la care candidaţii PSD s-au trezit şicanaţi de candidaţii PNL Crin Antonescu şi Ludovic Orban. „Noi am luat autorizaţie pentru acţiune de la Primăria Sectorului 1 şi am cumpărat pomişori să plantăm în parc de la ADP, deci e clar că de acolo au plecat informaţiile la PNL. Când am ajuns în parc, la toate cele 3 intrări erau cei de la PNL, umflau baloane, aşteptau să vadă pe unde intrăm noi. Am intrat prin altă parte, au venit după noi, ne-am deplasat în dreapta, au venit după noi, ne-am deplasat în stânga, au venit după noi“, a povestit, pentru Cotidianul, Aura Vasile, ea însăşi candidat în sectorul 5 pentru Camera Deputaţilor.

Anca Constantinescu, candidat PD-L în sectorul 1, a recunoscut că a trimis membri ai staffului său de campanie să tragă cu ochiul şi cu urechea la mitingul PNL de lansare a candidaţilor: „Recunosc că am trimis oameni de la mine să vadă cum se lansează domnul Tăriceanu, să vedem câţi oameni adună, şi ne-am stricat de râs, că erau mai mulţi candidaţi decât simpatizanţi, erau vreo 40 de oameni pe acolo“.

69 de deputaţi (din 325) şi 45 de senatori (din 133), de toate culorile politice, nu vor mai candida la alegerile din 30 noiembrie. Printre aceştia sunt şi nume grele, cum ar fi Ion Iliescu.
Ion Iliescu
Ion IliescuIliescu şi Solcanu, doi dintre veteranii pe care nu-i vom mai vedea în Parlament.
Sistemul de vot uninominal, în primul rând, divergenţele cu conducerile de partid şi, în ultimă instanţă, vârsta au constituit motivele pentru care 25% dintre actualii parlamentari nu mai candidează pentru un nou mandat.

În fruntea topului se află senatorul PSD Ion Iliescu, cel care a fost de trei ori preşedintele României. De altfel, PSD are cei mai mulţi parlamentari care nu intră în cursa electorală: 22 de deputaţi şi 15 senatori. Ion Iliescu a invocat vârsta înaintată, dar a recunoscut că nu agreează sistemul uninominal. Un alt „greu”, Nicolae Văcăroiu a plecat la Curtea de Conturi, deci este „absent motivat” în 30 noiembrie.
Publicitate

Vasile Dâncu, Tudor Mohora, Alexandru Athanasiu, Octav Cozmâncă sunt câteva dintre vedetele PSD care nu candidează. Alte nume sonore din PSD au avut însă alte motive.

Senatorul de Iaşi Ion Solcanu este, din 1990, unul dintre fanioanele social-democraţilor. După cinci mandate, el nu mai candidează. Pentru Cotidianul el a făcut următoarele precizări: „Am anunţat după alegerile din 2004 că, în principiu, nu voi mai candida. Pe parcursul ultimilor doi ani, două evenimente m-au făcut să decid irevocabil să nu mai candidez. În primul rând, am avut o problemă de sănătate în 2006, generată de celebra şedinţă de la Hotelul Confort când a fost debarcat Adrian Năstase. Când am văzut atunci că toţi cei care l-au adulat i-au sărit la beregată, fără să se uite la ceea ce au făcut ei, am suferit un atac de cord. În al doilea rând, deteriorarea vieţii de partid şi a activităţii parlamentare din ultimul timp m-a făcut să iau decizia de a ieşi din viaţa publică. Unde aţi văzut dumneavoastră că între 1990 şi 2000 să fie probleme cu cvorumul în Parlament, să nu se poată legifera etc.? Din păcate, totul s-a degradat foarte mult”.

Unul dintre cei mai longevivi deputaţi, Ion Bivolaru (PSD Neamţ) – cinci mandate la activ, preşedinte de comisie parlamentară – era acum două luni deja în precampanie. De ce nu mai candidează ne-a explicat ieri: „Când s-au hotărât candidaţii, la nivelul filialei judeţene, vocile împotriva mea au fost mai multe. Mi s-a reproşat că în atâtea mandate nu am reuşit să fac avere şi au fost preferaţi oameni care se pricep la aşa ceva”.

De la PD-L nu mai candidează 9 deputaţi şi 7 senatori. Prezent neîntrerupt în Parlament din 1992 încoace, senatorul Paula Ivănescu explică de ce nu se luptă şi pentru primul mandat uninominal: „Am decis să las loc unui politician mai nou, asta nu înseamnă însă unul mai tânăr. Un alt motiv pentru care am renunţat este degradarea vieţii parlamentare. Actualul legislativ a fost cel mai groaznic din 1992 încoace”.

„Am decis să mă întorc în activităţi private. Nu am mai suportat atacurile repetate la adresa Parlamentului şi la adresa parlamentarilor. Sunt şi eu un om, am o familie, am şi eu demnitatea mea, nu pot accepta să fac parte dintr-un colectiv care în permanenţă este denigrat”, este motivul pentru care un alt PD-L-ist cu nume pe scena politică, senatorul Jean Vraciu, a renunţat să mai candideze. Liberalii au lăsat pe tuşă 7 deputaţi şi tot atâţia senatori. Dacă veteranul Radu Câmpeanu a invocat vârsta înaintată, mult mai tânărul Adrian Cioroianu ne-a precizat că a ales să se pregătească pentru Parlamentul European. Deputatul Mihai Mălaimare a trecut la CNA , iar senatorul Aron Popa la Curtea de Conturi.

Conservatorii se prezintă fără 9 deputaţi şi 5 senatori, printre aceştia numărându-se vedetele George Copos şi ex-ministrul Silvia Ciornei. „Nu candidez din două motive: costurile sunt foarte mari şi nu am banii necesari şi în al doilea rând vreau să mă reîntorc la vechea mea activitate din privat în mediul financiar-bancar. Nu plec din partid, fac doar o pauză în politică”, ne-a declarat Ciornei. 14 parlamentari PRM, 10 din UDMR şi unul de la minorităţi au ales să privească alegerile din postura de spectatori.

Dintre cei nouă independenţi de la Cameră, opt au ales să nu mai candideze. Printre aceştia şi Daniela Buruiană-Aprodu (patru mandate la activ) care dă vina pe „mizeria din Parlament”: „Eu am decis să stau până se vor decanta apele. Vreau să mă ocup şi de mine. Mi se întâmplă lucruri minunate în viaţa personală”.

Lista parlamentarilor care nu candidează la alegerile din 30 noiembrie
30 Oct 2008 | 0 comentarii

La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, un număr de 69 de deputaţi şi 46 de senatori nu mai candidează pentru un nou mandat.

Camera Deputaţilor

PSD : 22 deputaţi

Alexandru Mânăstireanu (Tulcea), Nicolae Bădălău (Giurgiu), Doru Bălan Geani (Vrancea)*, Ion Bivolaru (Neamţ), Ovidiu Brânzan (Timiş), Vasile Butnaru (Vaslui)
Leonard Cazan (Iaşi), Gheorghe Chipăr (Arad), Elena Ehling (Mehedinţi)*** Monalisa Gălăţeanu (Dolj), Petru Gojda (Maramureş), Matei Cătălin (Olt), Tudor Mohora (Suceava), Gabriela Nedelcu (Iaşi), Radu Podgorean (Sibiu), Liviu Rusu (Maramureş)*, Mihai Sireţeanu (Prahova), Octavian Stănescu (Argeş)* , Tudor Tănăsescu (Giurgiu)*
Liviu Timar (Mureş), Florentina Toma (Ilfov), Florea Voinea (Vaslui)**

PD: 9 deputaţi

Liviu Almăjan (Hunedoara)**, Ilie Cristian (Bucureşti)*, Daniel Ionescu (Vrancea)**
Corneliu Momanu (Vrancea)** Corneliu Popescu (Prahova)*, Dumitru Puzdrea (Neamţ)**, Ion Stoica (Gorj)**, Petre Ungureanu (Vâlcea)**, Adriana Vasil (Arad)*

PNL : 7 deputaţi

Adrian Alui-Gheorghe (Neamţ)*, Ioan Cristea (Hunedoara)*, Constantin Faina (Braşov)** Ioan Hoban (Maramureş), Mihai Mălaimare (Botoşani)**, Ioan Radu Micle (Maramureş)*, Mihail Vlasov(Iaşi)*

PC : 9 deputaţi

Dragoş Dumitriu (Argeş)**, Gelil Eserghep (Constanţa)**, Dan Grigore (Ialomiţa)**
Vlad Hogea (Iaşi)**, Mircea Costache (Buzău)**, Bogdan Pascu (Teleorman), Dan Ioan Popescu (Bucureşti)**, Ionica Popescu (Hunedoara), Viorel Pupeză (BistriţaN)**

PRM : 8 deputaţi

Ilie Merce (Dâmboviţa), Mircea Fârşirotu (Iaşi), Iuliu Furo (Bucureşti), Mircea Ifrim (Bacău), Paul Magheru (Bihor), Mătuşa Tudor (Dolj), Adrian Moisoiu (Mureş), Petre Popeangă (Gorj)

UDMR : 5 deputaţi

Asztalos Ferenc (Harghita), Haszmann Peter (Covasna)*, Konya Hamar-Şandor (Cluj
Soky Bela (Bihor), Toto Tiberiu (Timiş)

Independenţi : 8 deputaţi

Cozmin Guşă (Bucureşti), Daniela Buruiană Aprodu (Brăila), Cocrea Olguîa (Bacău)
Zamfir Dumitrescu (Bucureşti), Romeo Hanganu (Prahova), Leonida Lari (Suceava)
Costel Ovidenie (Ilfov), Dumitru Becşenescu (Vâlcea)

Minorităţi : 1 deputat

Slavomir Gvozdenovici

Senat

PSD : 16 senatori

Nicolae Văcăroiu (Argeş), Ion Iliescu (Bucureşti), Alexandru Athanasiu (Bihor)
Mihail Popescu (Vâlcea), Radu Georgescu (Mureş), Ilie Ciuclea(Bucureşti)*
Octav Cozmâncă (Suceava), Vasile Dâncu (Cluj), Traian Mândru (Galaţi)*
Ileana Moldoveanu (Bistriţa-Năsăud)*, Ion Moraru (Bacău), Traian Navolan (Dâmboviţa), Nora Rebreanu (Bucureşti)*, Ion Solcanu (Iaşi), Sever Şter (Satu Mare)
Lucian Tomoiagă (Alba)*

PD : 7 senatori

Constantin Gheorghe (Suceava)**, Gabriel Popa (Argeş), Paul Ivănescu (Prahova)
Gheorghe Miheţiu (Suceava)*, Dan Sabău (Brăila)** Verginia Şerbănescu (Buzău)
Jean Vraciu (Vrancea)

PNL : 8 senatori

Ion Basgan (Teleorman), Mihai Mereuţă (BistriţaN), Radu Câmpeanu (Bucureşti)
Adrian Cioroianu (Timiş), Daniel Iluşcă (Tulcea), Ion Alexandru Morţun (Mehedinţi)
Aron Popa (Bacău), Virgil Şerbu (Constanţa)

PC : 5 senatori

George Copos (Argeş), Rodica Stănoiu (Olt)**, Silvia Ciornei (Neamţ), Corneliu Pascu (Buzău), Vasilescu Gavrilă (Botoşani)

PRM : 5 senatori

Mihai Ungheanu (Argeş), Verginia Vedinaş (Bihor), Irina Loghin (Giurgiu),
Eugen Mihăescu (Bucureşti), Viorel Dumitrescu (Vâlcea)

UDMR : 5 senatori

Szabo Ilona (Covasna)*, Nemeth Csaba (Covasna), Pete Istvan (Bihor)
Szabo Karoly Ferenc (Satu Mare), Zsombori Wilmoş (Harghita)*
Legendă

* – parlamentar venit în 2007 sau 2008 din postura de suplean

**- perlamentar provenit de la alt partid

*** – parlamentar venit în 2007 sau 2008 din postura de suplean, provenit de la alt partid