Topul clipurilor tâmpite de campanie
Siteurile de campanie a candidaţilor pentru alegerile parlamentre ascund, şi în acestă campanie, lucruri neobişnuite, fie că este vorba de clipuri sau jocuri online. În cazul mai tuturor celor care doresc să obţină un fotoliu de senator sau deputat lauda de sine este de bază.
(more…)
November 8, 2008
Topul clipurilor tâmpite de campanie
November 6, 2008
Candidati de meserie
Sursa : Ziua
In ultimii ani partidele politice au rulat la fiecare moment electoral aceleasi nume care se gasesc inscrise in lupta pentru un post de primar, consilier local sau judetean, ori europarlamentar sau deputat si senator. Apropiatele alegeri parlamentare arata ca partidele sunt in criza si nu reusesc sa atraga persoane care nu au facut politica.
Partidele nu vor sa riste aruncand in lupta candidati necunoscuti sau nu au resurse, si prefera sa iasa in fata cu aceiasi candidati rulati si rutinati. Cel mai la moda este exemplul dat de acei candidati care au fost sacrificati la alegerile locale recente la finalul carora au iesit perdanti si acum isi incearca iarasi norocul pentru un post de parlamentar. Exista si posibilitatea ca electoratul sa ii sanctioneze candidatii de serviciu. Sunt cel putin zece nume care din anul 1990 nu au lipsit din Parlament nicio legislatura si continua sa spere ca vor ajunge iarasi. Doru Ioan Taracila, Adrian Nastase, Bogdan Niculescu Duvaz (foto), Radu Berceanu, Gyorgy Frunda, Verestoy Attila, Marko Bela, Varujan Vosganian, Calin Popescu-Tariceanu si Corneliu Vadim Tudor. (more…)
October 31, 2008
Din avans si lichidare,imi iau casa si jeep tare!
Sursa : Ghimpele de Bihor
Vaslui:Bani de la Stat pentru stat, la Vaslui
Am ramas, cu totii, repetenti la matematica, incurcandu-ne in zerouri, cand bravii nostri guvernanti, dupa anevoioase investigatii, au reusit sa demaste salariile celor mai iubiti dintre bugetari. Pentru a evita noi spasme ale celor aproape 10 procente de someri vasluieni, alti 25% asistati social si inca pe atat bucurosi de un salariu minim pe economie, voi trece in revista lefurile babane ale smecherilor platiti de Stat in lei vechi, ca sa inteleaga tot vasluianul. Pe prima pozitie a topului, cu bani suficienti si pentru intretinere, si pentru curentul electric, si pentru hrana, si pentru ce mai pofteste, se afla judecatorul sindic Ioan Bocan care, conform declaratiei de avere de anul trecut, are un castig lunar de aproape 108 milioane. Acesta este secondat de doi colegi de breasla, Nicolae Burlibasa, presedintele Judecatoriei Barlad, si Corneliu Tolontan, fostul presedinte al Judecatoriei Husi, care pleaca acasa lunar cu cate 100 de milioane de lei. Pe locul al treilea, tot un „justitiar“, presedinte al Tribunalului Vaslui, Nicolae-Filip Parpalea, cu venituri lunare de aproape 91 de milioane. Urmeaza, cu venituri anuale ce depasesc un milliard de lei vechi, directorul Administratiei Finantelor Publice, Ion Paval, comandantul Politiei, Mihai Carp, sau directorul APIA, Petru Botez. Mai putin norocosi la impartirea malaiului sunt angajatii din administratia publica locala. De exemplu, prefectul Ciprian Iftimoaei trebuie sa-si limiteze cheltuielile lunare la aproximativ 40 de milioane de lei, la fel ca si presedintele consiliului judetean, Vasile Mihalachi. Dar, cum declaratiile de avere sunt pe 2007, situatia s-ar putea sa se fi schimbat, si toate lefurile bugetate sa fie mai mari decat insusi salariul prezidential. (Dana Vasiliu)
Suceava:Topul bugetarilor milionari suceveni (more…)
Un sfert dintre actualii parlamentari ne spun adio
Sursa:Cotidianul
30 Oct 2008 Lucian Gheorghiu |
69 de deputaţi (din 325) şi 45 de senatori (din 133), de toate culorile politice, nu vor mai candida la alegerile din 30 noiembrie. Printre aceştia sunt şi nume grele, cum ar fi Ion Iliescu.
Ion Iliescu
Ion IliescuIliescu şi Solcanu, doi dintre veteranii pe care nu-i vom mai vedea în Parlament.
Sistemul de vot uninominal, în primul rând, divergenţele cu conducerile de partid şi, în ultimă instanţă, vârsta au constituit motivele pentru care 25% dintre actualii parlamentari nu mai candidează pentru un nou mandat.
În fruntea topului se află senatorul PSD Ion Iliescu, cel care a fost de trei ori preşedintele României. De altfel, PSD are cei mai mulţi parlamentari care nu intră în cursa electorală: 22 de deputaţi şi 15 senatori. Ion Iliescu a invocat vârsta înaintată, dar a recunoscut că nu agreează sistemul uninominal. Un alt „greu”, Nicolae Văcăroiu a plecat la Curtea de Conturi, deci este „absent motivat” în 30 noiembrie.
Publicitate
Vasile Dâncu, Tudor Mohora, Alexandru Athanasiu, Octav Cozmâncă sunt câteva dintre vedetele PSD care nu candidează. Alte nume sonore din PSD au avut însă alte motive.
Senatorul de Iaşi Ion Solcanu este, din 1990, unul dintre fanioanele social-democraţilor. După cinci mandate, el nu mai candidează. Pentru Cotidianul el a făcut următoarele precizări: „Am anunţat după alegerile din 2004 că, în principiu, nu voi mai candida. Pe parcursul ultimilor doi ani, două evenimente m-au făcut să decid irevocabil să nu mai candidez. În primul rând, am avut o problemă de sănătate în 2006, generată de celebra şedinţă de la Hotelul Confort când a fost debarcat Adrian Năstase. Când am văzut atunci că toţi cei care l-au adulat i-au sărit la beregată, fără să se uite la ceea ce au făcut ei, am suferit un atac de cord. În al doilea rând, deteriorarea vieţii de partid şi a activităţii parlamentare din ultimul timp m-a făcut să iau decizia de a ieşi din viaţa publică. Unde aţi văzut dumneavoastră că între 1990 şi 2000 să fie probleme cu cvorumul în Parlament, să nu se poată legifera etc.? Din păcate, totul s-a degradat foarte mult”.
Unul dintre cei mai longevivi deputaţi, Ion Bivolaru (PSD Neamţ) – cinci mandate la activ, preşedinte de comisie parlamentară – era acum două luni deja în precampanie. De ce nu mai candidează ne-a explicat ieri: „Când s-au hotărât candidaţii, la nivelul filialei judeţene, vocile împotriva mea au fost mai multe. Mi s-a reproşat că în atâtea mandate nu am reuşit să fac avere şi au fost preferaţi oameni care se pricep la aşa ceva”.
De la PD-L nu mai candidează 9 deputaţi şi 7 senatori. Prezent neîntrerupt în Parlament din 1992 încoace, senatorul Paula Ivănescu explică de ce nu se luptă şi pentru primul mandat uninominal: „Am decis să las loc unui politician mai nou, asta nu înseamnă însă unul mai tânăr. Un alt motiv pentru care am renunţat este degradarea vieţii parlamentare. Actualul legislativ a fost cel mai groaznic din 1992 încoace”.
„Am decis să mă întorc în activităţi private. Nu am mai suportat atacurile repetate la adresa Parlamentului şi la adresa parlamentarilor. Sunt şi eu un om, am o familie, am şi eu demnitatea mea, nu pot accepta să fac parte dintr-un colectiv care în permanenţă este denigrat”, este motivul pentru care un alt PD-L-ist cu nume pe scena politică, senatorul Jean Vraciu, a renunţat să mai candideze. Liberalii au lăsat pe tuşă 7 deputaţi şi tot atâţia senatori. Dacă veteranul Radu Câmpeanu a invocat vârsta înaintată, mult mai tânărul Adrian Cioroianu ne-a precizat că a ales să se pregătească pentru Parlamentul European. Deputatul Mihai Mălaimare a trecut la CNA , iar senatorul Aron Popa la Curtea de Conturi.
Conservatorii se prezintă fără 9 deputaţi şi 5 senatori, printre aceştia numărându-se vedetele George Copos şi ex-ministrul Silvia Ciornei. „Nu candidez din două motive: costurile sunt foarte mari şi nu am banii necesari şi în al doilea rând vreau să mă reîntorc la vechea mea activitate din privat în mediul financiar-bancar. Nu plec din partid, fac doar o pauză în politică”, ne-a declarat Ciornei. 14 parlamentari PRM, 10 din UDMR şi unul de la minorităţi au ales să privească alegerile din postura de spectatori.
Dintre cei nouă independenţi de la Cameră, opt au ales să nu mai candideze. Printre aceştia şi Daniela Buruiană-Aprodu (patru mandate la activ) care dă vina pe „mizeria din Parlament”: „Eu am decis să stau până se vor decanta apele. Vreau să mă ocup şi de mine. Mi se întâmplă lucruri minunate în viaţa personală”.
Lista parlamentarilor care nu candidează la alegerile din 30 noiembrie (more…)
October 26, 2008
October 25, 2008
October 31, 2008
Mizerii de campanie electorala
Candidaţii îşi angajează spioni ca să afle mişcările rivalilor
29 Oct 2008 Adriana Dutulescu | 2 comentarii Sursa Cotidianul
Uninominalele introduc în nomenclatorul neoficial al meseriilor spionul de campanie.
La fel cum o echipă de fotbal urmăreşte înaintea unui meci important casete cu meciurile adversarilor pentru a le studia tactica de joc, candidaţii la alegerile parlamentare îşi spionează contracandidaţii ca să afle ce acţiuni electorale organizează, cum le organizează, unde şi când, ce strategii adoptă pentru a câştiga voturi, ce pomeni electorale fac, pentru a nu veni şi ei cu aceleaşi produse – adică dacă unul împarte pui şi zahăr, celălalt să vină cu gogonele şi excursii la Bran pentru pensionari.
În colegiile din Bucureşti colcăie deja spionii de campanie, în căutare de informaţii din tabăra adversă.
Publicitate
Din relatările candidaţilor, spionii provin de regulă din stafful de campanie, din partid sau din firmele de PR care lucrează pentru candidaţi. Există două categorii de spioni – cei de bună-credinţă, loiali candidatului pentru care lucrează şi care se străduiesc să îl ajute pe acesta infiltrându-se în tabăra adversă, obţinând informaţii de la prieteni sau cunoştinţe din partidul inamic, şi spionii mercenari, care vând adversarilor informaţii despre candidatul pentru care lucrează.
Liderul PNL Ludovic Orban, candidat pentru Camera Deputaţilor, a declarat pentru Cotidianul că pe el nu l-a afectat până acum spionajul de campanie, pentru că acţiunile sale sunt păstrate la secret. „Numai eu şi şefa mea de cabinet ştim ce acţiuni facem, ce planuri avem. Dar se face spionaj de campanie. Se vând şi se cumpără planuri de campanie, strategii întregi ale candidaţilor şi chiar ale partidelor. Au fost şi la mine unii să vândă lucruri din astea, dar i-am trimis la plimbare. Cei care vând sunt fie membri de partid nemulţumiţi, fie angajaţi ai firmelor de PR care fac acele strategii şi încearcă să facă un ban în plus“, a spus liderul PNL.
Secretarul executiv al PSD Bucureşti, Aura Vasile, susţine că social democraţii au fost victimele spionajului electoral chiar sâmbătă, când aveau programată o acţiune de campanie în parcul Bordei, acţiune la care candidaţii PSD s-au trezit şicanaţi de candidaţii PNL Crin Antonescu şi Ludovic Orban. „Noi am luat autorizaţie pentru acţiune de la Primăria Sectorului 1 şi am cumpărat pomişori să plantăm în parc de la ADP, deci e clar că de acolo au plecat informaţiile la PNL. Când am ajuns în parc, la toate cele 3 intrări erau cei de la PNL, umflau baloane, aşteptau să vadă pe unde intrăm noi. Am intrat prin altă parte, au venit după noi, ne-am deplasat în dreapta, au venit după noi, ne-am deplasat în stânga, au venit după noi“, a povestit, pentru Cotidianul, Aura Vasile, ea însăşi candidat în sectorul 5 pentru Camera Deputaţilor.
Anca Constantinescu, candidat PD-L în sectorul 1, a recunoscut că a trimis membri ai staffului său de campanie să tragă cu ochiul şi cu urechea la mitingul PNL de lansare a candidaţilor: „Recunosc că am trimis oameni de la mine să vadă cum se lansează domnul Tăriceanu, să vedem câţi oameni adună, şi ne-am stricat de râs, că erau mai mulţi candidaţi decât simpatizanţi, erau vreo 40 de oameni pe acolo“.
October 19, 2008
Nepotismul a devenit politica de stat
Nepotismul a devenit politica de stat :Sursa Romania Libera
Eveniment – Nepotismul a devenit politica de stat
Luni, 20 Octombrie 2008
» De la presedintele Traian Basescu la parlamentari semianonimi, multi politicieni au rude care, intamplator sau nu, ajung in posturi influente sau in functii caldute la stat.
» Nepotismul functiilor sau cumetriile politice nu ocolesc nici un partid, indiferent de cine este la putere: in PSD, PNL si PD-L exista mereu soti, sotii, frati sau copii capabili. Campioane raman totusi rudele PSD.
Romania continua traditia sistemului politic balcanic veche de sute de ani: rudele celor ajunsi sa detina functii de
putere in stat avanseaza sau intra in sistem, fie ca e vorba de o slujba la stat sau de o demnitate publica. Competente sau nu, asupra acestor rude planeaza mereu suspiciunea ca au fost bagate in fata. Cel mai recent si vizibil exemplu al acestui sistem a fost oferit de insusi presedintele tarii, Traian Basescu. Fara nici un fel de experienta politica anterioara, Elena, fiica lui cea mica, a fost aleasa cu unanimitate de voturi in functia de secretar executiv al Organizatiei de Tineret a PD-L – o functie foarte influenta in schema oricarui partid. Sistemul pare sa functioneze indiferent de cine vine si pleaca de la putere.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, cea care arbitreaza tranzactiile la bursa, este o institutie transpartinica si care plateste salarii ametitoare. Astfel, aici si-au gasit locul vicepresedinta Eugenia Carmen Negoita, sotia primarului PD-L Liviu Negoita, consilierul Ovidiu Wlassopol, sotul deputatei PSD Lia Olguta Vasilescu, comisarul Dorina Mihailescu, fosta consiliera a lui Adrian Nastase. In posturi mai marunte lucreaza si Corina Naghi, sotia fostului director al Serviciului de Protectie si Paza, generalul Gabriel Naghi, sau Lidia Mesca, sotia fostului deputat PRM Sever Mesca.
Fiefurile PNL pentru rude par sa fi devenit agentiile de reglementare sau de supraveghere. Astfel, la inceputul anului, la Comisia de Supraveghere a Asigurarilor lucrau nu mai putin de patru sotii ale unor membri PNL: Daniela Motreanu (sotia deputatului si trezorierului PNL Dan Motreanu), Iuliana Scutaru (sotia deputatului PNL George Scutaru), Laura Atanasiu (sotia vicepresedintelui PNL Teodor Atanasiu) si Elena Chitoiu (sotia cenzorului PNL Daniel Chitoiu, presedinte al Fiscului). Un alt loc preferat de PNL este Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), care se ocupa de privatizari. Presedintele Teodor Atanasiu, vicepresedinte PNL, l-a adus pe fratele sotiei sale – Dorin Bijboaca – in functia de expert financiar.
Tot la AVAS, tanara Alina Gorghiu, care va candida pentru Parlament din partea PNL, si fratele ei, Mircea Gorghiu, lucreaza cot la cot, dar din functii diferite: Alina este consiliera presedintelui Atanasiu, Mircea este referent de specialitate si membru in cinci Consilii de Administratie. La AVAS gasim si o sotie din PD-L, cea a deputatului Valentin Iliescu: Lidia este experta.
Un post aparent marunt ocupa si sotia liderului PNL Relu Fenechiu: Mariana este consiliera a sefei Inspectoratului de Stat in Constructii.
Rudele politicienilor din PSD care lucreaza in institutii de stat nu sunt putine. Florentina Athanasiu, sotia senatorului PSD Alexandru Athanasiu, este consilier juridic la Ministerul Justitiei, iar pe vremea guvernarii PSD lucra la Fondul Proprietatii de Stat (FPS), organism care se ocupa cu privatizarile. Victoria Popescu, sotia senatorului PSD Dan Mircea Popescu, este o diplomata care, pe ultima suta de metri a guvernarii PSD, a fost numita ambasador in Suedia. O alta diplomata este si Carmen, sotia deputatului PSD Radu Podgorean, pe postul de ministru-consilier la Ambasada Romaniei la Londra. Marilena Vacaroiu, sotia lui Nicolae Vacaroiu, proaspat presedinte al Curtii de Conturi, lucreaza la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.
In societati de stat se afla sotia deputatului PSD Ioan Buda, la Romgaz, si sotia lui Viorel Hrebenciuc, la Nuclearelectrica. Madalina, sotia deputatului PSD Dan Mihalache, este consilier de presa din partea Romaniei la Parlamentul European. Iuliu Nosa, deputat PSD, are o sotie, Viorica, inspector la Directia de Agricultura si Dezvoltare Rurala Salaj si o fiica, Iulia, inspector la Inspectoratul de Stat in Constructii Salaj. Camelia Tarniceru este consilier la Ministerul Turismului si sotia deputatului PSD Petru Tarniceru.
Plecat de la guvernare, PD-L a pierdut doar doua posturi vizibile: Violett Blaga, sotia lui Vasile Blaga, a parasit functia de director al Directiei Juridice din Ministerul Educatiei, iar Jeanina Preda, sotia vicepresedintelui PD-L Cezar Preda, a plecat de la sefia Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice. Ambele si-au reluat locul in administrarea afacerilor de familie. Au ramas in functii: Viorel Iordache, consilier la Ministerul Agriculturii si sotul deputatei Gratiela Iordache, Evelina Miroseanu, sefa de birou la Ministerul Mediului si sotia deputatului Liviu Miroseanu, Cristian Mocanu, consilier la Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private si fiul deputatului Alexandru Mocanu, Georgeta Pardau, sefa de centru a Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura si sotia deputatului Dumitru Pardau.
» Cumetrii politice
Multi politicieni au rude care au preferat sa le urmeze modelul si au intrat in politica. Exemple clasice sunt familia Sarbu (tatal, Ilie, este senator PSD, fiica, Daciana, a ajuns europarlamentar), fratii Orban (Ludovic, ministru PNL al Transporturilor, si Leonard, comisar european pentru multilingvism), sotii Mitrea (Miron, deputat demisionar si vicepresedinte PSD, si Manuela, deputata), sotii Turcan (Raluca, deputata PD-L, si Valeriu, purtator de cuvant al lui Traian Basescu) sau fratii Tudor (Corneliu Vadim si Marcu, ambii parlamentari).
Mai putin celebri sunt: Mihail Vlasov (proaspat deputat PNL si socrul ministrului de Interne, Cristian David), Elena Uioreanu (consiliera personala a premierului Tariceanu si sotia deputatului PNL Dorin Uioreanu), Maria Ghise (sotia deputatului PNL Ioan Ghise si consilier local la Brasov), Alexandru Mazare (deputat PSD si fratele lui Radu, primarul PSD al Constantei), Ramona Manescu (eurodeputat PNL si sotia deputatului PNL Rares Manescu), Catalin Micula (deputat PNL si varul miliardarilor frati Micula), Gabriela Popescu (sotia deputatului PD-L Corneliu Popescu si director executiv la Consiliul Judetean Prahova de pe vremea cand el era prefect).
Faptele si nefaptele alesilor nostri (I)
Parlamentar despre inundaţii: „Nu vreau să merg. Nu mai candidez la Botoşani“
Sursa Cotidianul
Cei mai mulţi dintre senatorii şi deputaţii din regiunile afectate de inundaţii refuză să facă pe eroii, cu atât mai mult cu cât nu mai candidează în zonă
Unii şi-au pus cizmele în picioare şi au plecat să se lupte cu apele. Alţii dau pomeni electorale sub pretextul umanitarismului, mimează interesul, îşi văd liniştiţi de concedii în străinătate sau sunt, pur şi simplu, impasibili. Cotidianul a intervievat câţiva dintre politicienii trimişi în Parlament de miile de oameni care au fost afectaţi zilele acestea de inundaţii, pentru a afla cum se implică aceştia în rezolvarea situaţiei din cele cinci judeţe din Moldova.
E drept, deputaţii şi senatorii nu dispun de aceleaşi instrumente ca aleşii locali, însă, potrivit atribuţiilor lor în teritoriu, pot sesiza instituţiile locale sau centrale în urma unor observaţii făcute pe teren, pentru a da o mână de ajutor cetăţenilor pe care-i reprezintă.
Din cei 15 parlamentari din judeţul Bacău, doar unul singur, senatorul PSD, Cătălin Mardare, este implicat total pe „frontul apelor“ – reporterii Cotidianului „găsindu-l“ în localitatea Săuceşti. Şi colega sa de partid, Minodora Clivetti, a fost ieri pe „teren“, în rest, despre ceilalţi parlamentari nu se poate spune nimic pozitiv. (more…)
Cum muncesc parlamentarii:Camera Deputaţilor şi-a luat liber până pe 1 februarie 2009
Sursa : Cotidianul
Deputaţii şi-au cam încheiat conturile cu actuala legislatură pentru a se ocupa 100% de campanie. După vacanţa neoficială de campanie va urma cea legală de iarnă.
Conducerea Camerei Deputaţilor a decis miercuri să se facă linişte la Parlament. Altfel spus, să fie activitate în teritoriu pentru deputaţi pe întreaga durată a săptămânii viitoare. Sunt semnale că acest program de “vacanţă electorală” va fi prelungit şi pentru următoarele săptămâni. În această situaţie se poate considera că procesul legislativ în acest mandat este ca şi încheiat, mai ales că până la declanşarea campaniei electorale mai sunt 12 zile. Este greu de crezut că, în perioada de campanie, Camera va lucra. Sau dacă se va decide activitate redusă (lunea şi marţea – n.a.) de asemenea este greu de crezut că se va înregistra cvorumul care să permită dezbateri şi voturi finale.
În ceea ce priveşte Senatul, aici s-a decis pentru săptămâna viitoare să se lucreze doar două zile şi este posibil ca acest program să fie stabilit pentru ultima săptămână din octombrie.
Experienţa din perioada de dinaintea alegerilor locale este mai mult decât edificatoare: între 8 aprilie şi 13 mai au avut loc doar 8 şedinţe de plen – cu prezenţă redusă, iar din 14 mai şi până pe 17 iunie, Camera s-a aflat în vacanţă electorală. Şi aceasta deşi anterior (20 martie – 7 mai) a mai existat o pauză impusă de desfăşurarea Summitului NATO.
În noiembrie 2004, lună de campanie electorală, s-a lucrat în şapte şedinţe de plen, iar în cea din 22 noiembrie – deci cu şase zile înainte de alegeri -, în sală s-au aflat 234 de deputaţi. Este adevărat, atunci exista o majoritate clară, iar PSD avea interesul să-şi treacă toate proiectele. În plus, în 2004, fiind vorba de alegeri pe listă de partid, campania se ducea mai lejer decât în sistemul uninominal.
Alegerile vor fi pe 30 noiembrie şi, după validarea noului Parlament, noii aleşi se vor întâlni doar pentru a-şi stabili conducerea şi pentru a vota noul guvern. După care vor intra practic din nou în vacanţă, legală de această dată, până pe 1 februarie 2009.
Ce se va întâmpla cu proiectul legii bugetului pe 2009 sau cu cele trei legi aflate pe rolul Curţii Constituţionale în cazul în care magistraţii acestei instanţe le vor găsi ca sunt neconstituţionale (conform legislaţiei actuale, o lege cu articole neconstituţionale trebuie pusă în acord cu Legea fundamentală în 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii – n.a.) se pare că nu interesează pe nimeni. Liberalii nu vor să voteze un buget pentru un viitor guvern din care fie nu vor face parte, fie nu vor mai fi vioara întâi, iar PSD şi PD-L nu vor să-şi rişte de acum viitorul.
